ulrich-zwingli-1

Reforma în Elveția germană – Ulrich Zwingli

Din punct de vedere teritorial şi politic, Elveţia avea la începutul secolului al XVI-lea un aspect cu totul diferit de cel de azi. Numărul cantoanelor, de la 8 în 1481, s-a mărit cu
timpul până la 13 în 1513 şi nu s-a mai schimbat decât în 1798. în unele din ele — mai ales în Zurich, Berna, Basle, Lucerna, elementul orăşenesc avea întâietate datorită oraşului principal. În alte părţi, elementul ţărănesc avea întâietate şi oamenii arătau un adevărat dispreţ faţă de inovaţii, oricare ar fi ele, în timp ce în oraş, oamenii erau ceva mai primitori de
idei noi. Erau deci mari neînţelegeri în administrarea treburilor care interesau întreaga Confederaţie şi prin aceasta se explică, în parte, împărţirea atât de clară a Elveţiei în două câmpuri, cu ocazia Reformei.

În afară de aceasta, câteva cantoane deţineau ca proprietate a lor, teritorii întinse; acestea erau supuse lor. Berna, de exemplu, avea de mult timp supusă Argovia şi a cucerit, în două etape, ţara de Vaud. Când a venit Reforma, conform obiceiului timpului, cum am mai amintit, stăpânul şi-a impus religia şi celor care depindeau de el. Practicarea a două culte deosebite unul de altul, pe un teritoriu atât de mic, n-a întârziat să dezlănţuie conflicte armate; chiar este de mirat cum ţara nu s-a împărţit în două state rivale. Elveţia ne oferă această tristă originalitate, de a fi fost locul primului război, în Europa, pe teme religioase (cel de la Kappel, în 1529) şi tot aşa al doilea şi cel din urmă, la Willmergen în 1712. In 1847, este drept, a mai avut loc un conflict, început pe motive confesionale, dar a devenit un război politic (la Sonderburg). Abia în secolul al XlX-lea, pacea religioasă a stăpânit în adevăr în această ţară.

În secolul al XVl-lea, întunericul spiritual era poate mai adânc în Elveţia decât în alte părţi. Viaţa materială avea acolo primul loc: agricultura la ţară, comerţul, industria, goana după (more…)